January 01, 2010

Povestea lui MIKE


În urma cu aproape 4 ani, ne-am gîndit ca Felix trebuie sa aibe o surioara, si pentru ca acum cunosteam drumul spre adapost, ne-am dus direct acolo. De data asta eram hotarîti! Nu vrem o pisica mica, ci una mare!O companie pentru Felix, care îi ducea dorul unei pisici vecine, care s-a mutat. . .  si el o tot cauta si plîngea dupa ea.
Acum, ca stiam cum sta treaba, odata ajunsi, am intrat si am si spus doamnei de la receptie ce vrem! O pisica de 1-2-3. . .  ani, iubareata si dragastoasa, o sora pentru motanul nostru singuratic! Fara prea multe cautari, ne-am oprit în fata unei ferastruici si ne-am boldit la gramada de pisici lenese. Am batut usor în geam, ca sa le atragem atentia. Vreo 2-3 au urcat pe o bancuta care se afla în fata ferestrei, si se uitau la noi. Una s-a ridicat în doua labute si ne "mirosea" . Denise a zis : "Pe asta o vreau!"
Zis si facut. Ne-am dus la receptie, de data asta nu a mai trebuit sa completam niciun formular, deoarece aveau deja toate datele noastre. Asa ca ne-a înmînat actele de eliberare, carnetul de sanatate, ne-a dat pisica "Tina", asa o chema atunci. Pisicile care se nasc în adapost, primesc un nume din start. Ne-am urcat în masina, si am gonit spre casa.

(Întîlnirea celor doi Kings, v-o povestesc într-un alt post)

Asta a fost parca, într-o sîmbata.  Ajunsi acasa, am învîrtit pisica pe toate partile, am privit-o mai atenti, am observat ca  are un saculet, mai mic el, dar era ceva acolo. . .  nu ca la pisicile feminine! O fi motan???! Ma rog, asta nu avea importanta acum, ci felina. O strigam, Maya.
Dragastoasa si iubareata , putin cam timida, si nu prea vroia sa manînce. Doar cîte putin. Aveam senzatia ca nici nu stie sa manînce, dar na,  am zis ca e mai timida, casa noua, apoi prezenta lui Felix, cine stie?...
Urmatoarea saptamîna, luni dimineata, zbîrnîie telefonul la prima ora!
Îngrijitoarea de la adapost, toata într-o agitatie, îmi spune: "Doamna, este totul în ordine la dumneavoastra, niciun razboi, pisici ranite?" Eu îi confirm ca totul este ok, doar a Tina, pe care noi o botezasem Maya, nu prea manînca mîncare de care-i dau si Felixului, la care ea îmi spune ca MOTANULLLLLLL!!!!, se hraneste exclusiv, doar cu crontanele si ca detesta hrana umeda!
Dupa ce a zis "motanul", mi-am dat seama de ce m-a întrebat de razboi si pisici ranite!Pentru ca eu îi spusesem atunci cînd am luat-o, ca vreau neaparat o pisica, ca Felix nu suporta motanii, si ca îi bate pe toti masculii felini din vecinatate.
Tot în aceeasi zi am rezolvat-o cu hîrtogaria, adica am luat actele motanului, si am dus actele Tinei/Mayei înapoi, doar nu era sa-l ducem pe Mike(noul lui nume de botez :D ), ca ne-am amorezat de el toti trei, de numa! Ne-am bucurat mult ca Felix l-a acceptat, si am scapat basma curata. . . fara batai motanesti.
Mike, este un motan  nascut tot în adapost, pe data de 7 aprilie 2006. Fiind mai tinerel castrat, saculetul lui nu a fost asa dezvoltat, încît dupa castrare, daca nu este privit cu atentie din spate, se poate confunda cu o felina dama :D Cînd l-am luat noi, avea 10 luni. Acum a devenit un barbat de motanoi mare de 7 kg, care în curînd împlineste 4 ani .

Aventurile celor doi baieti, urmeaza!


16 comments:

  1. E dragalasa fc...de fapt am si eu una la fel...a mea e pur si simplu adorabila :D

    ReplyDelete
  2. Maya, ma bucur ca ai deschis acest blog. Mike, arata exact ca Nicky a noastra. Am avut-o 22 de ani si jumatate. Cu toate ca a murit de batrinete, tot o simtim mereu si peste tot. o sa ramina mereu in sufletele noastre. O zi buna ! Cami

    ReplyDelete
  3. Trei puncte,merci.Si Mike,e un motan adorabil,dragastos si cuminel,foarte lenes...si i-ar place scarpinat 24 din 24 :D
    Merci de vizita!

    ReplyDelete
  4. Mariette,merci!Da,Mike e un frumos...trebuie sa recunosc :P :)

    ReplyDelete
  5. Cami,merci!L-am deschis...pentru ca sînt dragii mei baieti,care fac multe nazdravanii,prostioare,dar sînt si "cuminti" :D ...fac atîtea,si poate unora le place sa citeasca ce mai faca asa...pisicile altora :D

    Si eu am avut 2 motani,frati,care au murit dupa 20 si ceva de ani.Sper ca baietii mei,sa traiasca si ei asa mult:)

    ReplyDelete
  6. Excelenta ideea, mi-a placut mult de tot si mi-a facut seara si mai frumoasa!
    Si eu vroiam o pisica, mi-au spus ca e pisica, l-am luat in brate si s-a comportat tandru, exact ca o pisica! Am aflat ca era motan cand am semnat actele! Dar era prea tarziu...il simteam deja al meu!

    ReplyDelete
  7. Irina,bun venit pe blogul meu pisicesc!Te pup pe obrajori,si pe Filou îl pupam pe mustacioare! :)

    Asa am patit si noi cu Mike,dar nu mai conta ca-i baiat,fata...Important a fost ca l-a acceptat Felix.Mi-a fost frica la început ca se iau la bataie...ca stiam ce crizat e Felix,cînd vede motani.Dar Mike,a fost un finut,si l-a acceptat ca boss :)

    ReplyDelete
  8. Ce dragalasi sunt baietii tai si ce frumos ca s-au inteles din prima. La mine cand l-am adus pe Lu, Pisi zici ca a turbat, i-a tras vreo doua bucati de nu stia bietul pe unde sa se ascunda. In cele din urma au facut armistitiu si Pisi l-a tolerat...nu acelasi lucru s-a intamplat cu Danut. Pe Danut, Pisi nu l-a batut prea tare (era deja sterilizata) dar nu-l tolereaza deloc langa ea. Il maraie mereu cand il vede si-l alunga. Cand a mai crescut au inceput bataile cu Lu...amandoi erau cu boturile mereu julite, asa ca intr-o zi i-al dus la vet si le-am mai taiat din orgoliu. Dar si asa castrati, tot isi mai trag o palma din cand in cand...

    ReplyDelete
  9. Kiken,merci de vizita în primul rînd!
    Sa stii ca am avut noroc ca a fost asa.Mai ales ca Felix era pe vreme aia un bataus fara pereche.Dar Mike are un comportament de domnsoara,si cînd Felix a încercat sa ridice laba la el,Grasunul s-a lasa imediat jos.Lui Felix i-a placut asta...ca noul venit nu a încercat sa ia locul,ci a plecat capul în fata maiestatii sale :D

    ReplyDelete
  10. Felicitari, un alt blog! Ai devenit o experta calsa-ntaia, imi place mult sa te urmaresc si sa te citesc. :)

    ReplyDelete
  11. Rodica,merci!Mi-ar fi de ajutor,daca as sti care Rodica esti :D
    Oricum,multumesc de vizita.
    Blogul asta e un loc de relaxare...cel putin pentru mine.Cînd vad pisici,sau vorbesc despre ele,automat sînt si mai fericita :D

    ReplyDelete
  12. credeam ca ai chestie d-aia care te anunta ca-s Rodica din Atlanta :)

    ReplyDelete
  13. Ma anubta doar daca tu esti logata :)
    Te pup!

    ReplyDelete
  14. Buna Maya. Ce ma bucur ca am dat peste blogul tau :) Am si eu 2 pisicute acasa, un motanel de 1 an si o pisicuta de 10-11 luni. Nu cunosc varsta exacta pentru ca am luat-o de pe strada. Pisica am sterilizat-o deja, si acum as vrea sa castrez si motanelul. Din experienta ta cu pisicile, crezi ca ar fi trebuit sterilizat mai repede? Unii medici mi-au spus ca daca il castrez va avea probleme de sanatate mai tarziu. Motaneii tai sunt amandoi castrati, ai avut probleme cu ei?
    Si mai am o problema cu motanelul, de ceva vreme a inceput sa faca pipi prin casa, mai ales in pat, desi de cand era mic a facut doar in litiera. Asta o fi modul lui de a isi marca teritoriul, sau ce se intampla? Nu stiu ce sa ma mai fac cu el? Ai vreun sfat pentru mine? Multumim :)

    ReplyDelete
  15. Mamaruta, îmi pare rau ca abia acum vad postul tau.
    Motanii mei sînt amîndoi castrati. Asa i-am luat din adapost. Vîrsta ideala a motanilor, pentru castrat este 1 an, nu mai repede. Cu toate ca parerile sînt împartite, eu nu as castra nicio pisica egal carui sex apartine, înainte de un an.

    Cînd pisicile urineaza aiurea prin casa, e posibil sa aibe probleme de sanatate sau nu-i convine ceva. Cred ca ar fi bine sa faci o vizita veterinarului pentru a verifica starea motanelului. Daca e ok din punct de vedere al sanatatii, castreaza-l si apoi vezi daca problemele continua. Probabil ca nu.

    Înca odata, chiar îmi pare rau ca nu am vazut postul tau. Sper sa mai treci pe aici sa-mi spui daca baiatul e ok :)

    Salutari,

    Maya

    ReplyDelete